Dacă doriți
să aflați informații 
despre comuna noastră
vă invităm să navigați
în partea de jos
a paginii
COMUNA
Așezare
Comuna Baia de Fier este așezată în frumoasa depresiune Getică din Subcarpații Meridionali la aproximativ 20 km V de punctul unde paralela de 45° latitudine nordică se întâlnește cu meridianul de 24° longitudine estică, sub capătul răsăritean al Munților Parâng.

Hotarul ei de răsărit - hotar natural, îl formează Râul Oltețul. La apus Pârâul Botota separă administrativ comuna Baia de Fier de orașul Novaci. La miazăzi un hotar convențional limitează comuna Baia de Fier de comuna Bumbești - Pițic. La nord culmea calcaroasă cu stâncile terminate spre soare aparținând Munților Parâng formează un hotar natural.

Comuna Baia de Fier se află la o disțantă de 49 km de Municipiul Tg-Jiu în partea de NV a județului Gorj și are în componența sa 2 sate: satul Baia de Fier - sat reședință, și satul Cernădia, acestea sunt diferențiate ca mărime, număr de gospodării și populație. Prin așezarea ei se află aproape la egală depărtare de toate comunele cu care se învecinează. Suprafața teritoriului administrativ al comunei Baia de Fier este de 12.023,22 ha. Situată la o altitudine de 700 m deasupra nivelului mării, constitue una din mărgelele șiragului de sate așezate unul după altul sub culmea Carpaților Meridionali.
Baia de Fier este una dintre așezările din țara noastră, care, alături de alte câteva localități, a contribuit prin resturile fosile umane descoperite pe teritoriul ei de cercetători, speologi și istorici, la studierea apariției omului pe pamânt cu mii de ani în urmă, precum și la conlocuirea lui, pentru un timp îndelungat, împreună cu animalele sălbatice sau domestice.

Cu toate că primele documente scrise care o introduc în istorie datează abia de la sfârșitul secolului al XV-lea (1480), existența Băii de Fier ca așezare umană este mult mai veche, ea întinzându-se până departe în negura trecutului, fără istorie scrisă, în zecile de mii de ani, cănd omul, abia rupt din animalitate, trăia încă împreună și puțin diferențiat de antropoidele din care și-a smuls existența.

Săpăturile arheologice întreprinse de Institutul de Arheologie al Academiei Române, în anii 1951, 1953, 1955 în Peștera Muierilor din această comună au scos la iveală mai multe unelte aparținând așa-numitei culturi musteriene din paleoliticul mijlociu (120.000 - 100.000 ani î.Hr.), cultură caracterizată printr-o tehnică mai evoluată față de tehnica paleoliticului inferior, precum și prin cioplirea pietrelor și a oaselor.

Cu ocazia acestor săpături au fost descoperite numeroase „vârfuri de mână” și răzuitoare „vârfuri de suliță” lucrate din os, prin șlefuire, precum și numeroase fosile de animale nordice ca: mamutul, rinocerul Siberian, ursul (ursus spelaeus), leul, hiena peșterilor (hyaena spelaea), vulpea (canis vulpes fosilis), capra ibex, diverse rozătoare și altele.

Au fost descoperite în aceeași perioadă numeroase fragmente ceramice provenite din vase aparținând mai multor culturi materiale ca: neoliticul timpuriu, Salcuta, Cornișor, Coțofeni, Glina II - Aninoasa, prima și a doua epocă a fierului, (cultura dacică), epoca feudală și recentă. Cea mai puternică dintre toate este cultura dacică.

Au mai fost descoperite în plus, două podoabe din bronz: o sulă de aramă și o verigă din epoca bronzului (1700 - 1000 î.Hr.). Resturile fosile umane musteriene ale omului care a trăit în urmă cu peste 100.000 de ani - un craniu, un fragment de mandibulă și celelalte oase descoperite în peșteră, aparținând unei femei în vârstă de 40 - 45 ani de tip „Homo sapiens fosilis" (omul de tip actual). „Peștera Muierilor”, largă, călduroasă, lipsită de curenți, cu intrarea însorită, putea adăposti peste 200 suflete. Săpăturile au arătat că primii ocupanți au fost urșii peșterilor care își găseau aici bârlogul. În cimitirul lor s-au putut număra, numai pe podeaua peșterii, resturile scheletice a 183 urși.

Din epoca fierului (1150 - 100 ani î. Hr.) a fost descoperită în peșteră, o zăbală de cal, ceea ce indică folosirea calului ca animal de călărie. Săpăturile arheologice în anii 1957 - 1958, în fundul de căldare din spatele Cheilor Galbenului, au scos la iveală urmele cuptoarelor primitive de topit fier, a căror existență însă se pare că este mult mai recentă.

După aproape un mileniu și jumătate de lipsă de informații despre dezvoltarea în continuu a formațiunii sociale sătesti, transformată în trib dac local peste care s-a suprapus prin conlocuire elementul romanic cu toată retragerea legiunilor romane de către Aurelian (271), Baia de Fier își face apariția în istorie pe bază de documente scrise.

Elementul caracteristic al acestei intrări în istorie îl constituie faptul că această formațiune socială sătească apare de la început în conținutul documentațiilor sub numele de Băița, nume pe care continuă să-l păstreze, fără schimbare, în toate documentele secolelor XV, XVI și până la jumătatea secolului al XVII-lea - cand o găsim pentru prima dată individualizată sub numele actual de Baia de Fier.

Comuna Baia de Fier apare în documentele secolelor XV - XVI ca flind alcatuită din doua sate (Baia, Sohodolul), iar după aceea din trei sate (Baia, Sohodolul si Neagra - astazi cătunul Negreni).

Pământul pe care s-a configurat, în urmă cu multe secole, actuala comună Baia de Fier, a fost stăpanit la început în devălmășie. Dată fiind poziția de munte a acestei așezări țărănești, cu teren alcătuit mai mult din suprafețe cu fâneață naturală, plantații de pomi roditori, viță de vie și perdele de păduri naturale, deci cu mai puțin teren propice culturilor de cereale și legume, locuitorii s-au dedicat încă din străvechi timpuri ocupației de creștere a vitelor, cirezilor de cornute și turmelor de oi pășunând în devălmășie pe moșia comunei, organizată sub obște sătească.

Primul document păstrat până în prezent și care confirmă în formă scrisă existența istorică a satului Baia de Fier datează din 8 ianuarie 1480. Prin el Matei Basarab cel Tânăr, domnitorul Munteniei întărește boierului Avram Ticuci și fraților săi Bran, Radu și Pătru, stăpânirea peste 24 de sate, dobândite de ei „fie pe calea moștenirii, fie pe calea cumpărării, fie pe cale de zestre”, moșii date mai mult de domnitor Dobrei, soția lui Ticuci, pentru „căci le sunt vechi ocine” printre care este enumerat si satul Băița.

Din acest document rezultă că satul Băița apare în istorie ca sat domnesc, pe care domnul îl donează după buna lui voie, împreună cu locuitorii de pe el, diferiților lui slujitori. Locuitorii apar ca, clăcași pe moșia acestui Jupân Ticuci, boier al voievodului Basarab cel Tânăr, și timp de sute de ani după aceea, starea jalnică și condițiile economice ale locuitorilor au fost și au rămas legate de moșia care a trecut succesiv de la un boier la altul și de la aceștia la mănăstiri, fără a schimba însă și condiția juridică a locuitorilor. DocumentuI numește comuna Băița, nume care se reproduce și în documentele secolului al XVII-lea (1645), când comuna este identificată pentru prima dată sub numele de Baia de Fier.

Un alt document scris, păstrat până astăzi datează din 9 martie 1502, în care se face mențiunea despre munții care aparțineau comunei, munți care poartă și astăzi același nume (Micaia, Coasta, Borra) în timp ce alții și-au pierdut denumirea și care nu au putut fi identificați.

De-a lungul timpului despre comuna Baia de Fier se vorbește în diferite documente ale vremii prin care se fac tranzacții de terenuri și bunuri între mănăstirea Hurezu, boieri și alte funcții domnești. De asemenea masiva participare a locuitorilor comunei Baia de Fier la revoluția lui Tudor Vladimirescu este relatarea dintr-un document datat din 30 decembrie 1821.

De asemenea, în numeroase documente ale vremii se arată componenta comunei Baia de Fier ca făcând parte din plaiul Novaci, situată pe ambele maluri ale pârâului Baia de Fier (astăzi Galbenul), se limitează la est cu comuna Polovragi, la vest cu Cernădia, la sud cu Poienari, la nord se întinde până la pârâul Latorița. Comuna se compune din trei cătune: Baia, Sohodolul și Neagra, cu o suprafață de 11300 ha din care trei părți sunt ale satului și a unei părți a locuitorilor care sunt clăcași împroprietăriți. Din numărul acestor hectare, 8800 ha sunt arături, 560 ha sunt livezi, 5600 ha sunt păduri si 4600 ha sunt pășuni. Produce în medie 1920 kg porumb, 1500 kg fasole, 380 dl țuică, 12000 kg brânză, 6751 kg lână, 800 kg cânepă, 13 kg ceară, 50 stupi, etc..

„Comuna are 254 familii cu 1095 suflete, din care 208 contribuabili și 7 soldați dorobanți cu schimbul. Locuitorii posedă 1077 vite cornute, 163 cai, 4500 oi, 505 râmători, 257 capre, 50 pluguri, 60 care cu boi, 7 căruțe cu cai. Venitul comunei este de 1800 lei, iar cheltuielile de lei 1789”.- Document extras din Dicționarul Geografic al județului Gorj alcătuit de colonelul I. Vasiliu-Năsturel la 1892.

Despre participarea locuitorilor la cele două războaie mondiale se vorbește în numeroase documente scrise ale vremii.A făcut parte din cadrul raionului Novaci, regiunea Oltenia până în anul 1968 cănd s-a stabilit o nouă împărțire administrativ - teritorială, când prin Legea 2/1968 s-a comasat cu comuna Cernădia, devenind comuna Baia de Fier, fiind alcătuită din localitățile Baia de Fier si Cernădia, alcătuire care se menține și astăzi.

Istoric

Populație

​​După datele recensământului care a avut loc în anul 2011, comuna Baia de Fier avea în acel moment o populație în număr de 3.984 de locuitori.
Această valoare reprezintă o scădere comparativ cu recensământul anterior din 2002, când populația era în număr de 4.378 de locuitori.
Locuitorii comunei sunt români în proporție de 98,24% din total, majoritatea locuitorilor fiind ortodocși (98,22%), iar pentru un procent de 1,73% din numărul total de locuitori nu se cunoaște apartenența etnică și nici cea confesională.

PERSONALITĂȚI

​Primarii comunei (19xx - prezent)

​Prof. Ion Nițulescu

​Prof. ​Constantin Codin Jitaru

​Ambasador Aurel Turbăceanu

ACTIVITĂȚI

ÎNVĂȚĂMÂNT

GRĂDINIȚA
​Grădinița cu Program Prelungit Baia de Fier ​(structură a Liceului Tehnologic Baia de Fier​)

62 de preșcolari
- 21 preșcolari înscriși la grupa cu program prelungit;​
- 21 preșcolari înscriși la grupa mare;
- 20 preșcolari înscriși la grupa mică.)
ȘCOALA
PBF_IN_02_1500x1000
​​ȘcoalaPrimară Galbenu (structură a Liceului Tehnologic Baia de Fier)

52 preșcolari și elevi​
- 27 preșcolari înscriși la grupa mixtă;
- 25 elevi înscriși laclasele primare care funcționează în regim simultan
​...

Școala Gimnazială Cernădia (structură a Liceului Tehnologic Baia de Fier​)

76 preșcolari și elevi
- 22 preșcolari înscriși la grupa cu program prelungit;
- 28 elevi înscriși la învățământul primar care funcționează în regim simultan;
- 26 elevi înscriși la învățământul gimnazial care funcționează în regim simultan
LICEUL
PBF_IN_03_1500x1000
Liceul Tehnologic Baia de Fier​ (unitate cu personalitate juridică​)

431 elevi
- 121 elevi înscriți la învățământul primar​;
- 116 elevi înscriși în învățământul gimnazia​;
- 91 elevi înscriși la învățământul liceal​;
- 62 elevi înscriși la învățământul profesional​;
- 41 elevi înscriși la învățământul seral

Preșcolarii și elevii beneficiază GRATUIT  de asistență medicală prin cele două cabinete moderne

CABINET MEDICAL ȘCOLAR

DE STOMATOLOGIE

PBF_SA_01_1500x1000

Adresă: ​Str. Câmpului, nr. 903 (lângă grădiniță)

 Medic stomatolog:    Dr. Bodescu Daniela  

LUNI

​08.00 - 15.00

​MARȚI

​08.00 - 15.00

​MIERCURI

​08.00 - 15.00

​JOI

​08.00 - 15.00

​VINERI

​08.0​​​​0 - 15.00

CABINET MEDICAL ȘCOLAR

DE MEDICINĂ GENERALĂ

PBF_SA_02_1500x1000

Adresă: ​Str. Câmpului, nr. 903 (lângă grădiniță)

  Medic medicină școlară:    Dr. Pinta Laura Crina  

LUNI

​07.30 - 13.30

​MARȚI

​07.​30 - 1​3.​30

​MIERCURI

​​13.00 - 15.00

​JOI

​​13.00 - 15.00

​VINERI

​​13.0​​​​0 - 15.00

  Asistent medical:    ​Ciortea Gheorghița  

LUNI - VINERI

​08.00 - 1​6.00

BIBLIOTECA

Preșcolarii si elevii beneficiază de serviciile unei biblioteci ofertante pentru a-și îmbogăți cunoștințete și pentru a afla lucruri noi și interesante.

Adresă: [informații în curs de actualizare...]

Orar: [informații în curs de actualizare...]

CULTURĂ

PBF_AC_03_2000x578_DSC00796
CASA DE CULTURĂ
Polaroid 01

Dansuri populare
Baia de Fier, 2015

Polaroid 02

Dansuri populare
Baia de Fier, 2015

Polaroid 03

Port popular
Baia de Fier, 2017

Polaroid 04

Sfârșit de an
Baia de Fier, 2019

[informații în curs de actualizare...]

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Curabitur vitae nunc sed velit dignissim. Consequat id porta nibh venenatis. Augue mauris augue neque gravida in. Faucibus nisl tincidunt eget nullam non nisi est. Felis eget nunc lobortis mattis aliquam faucibus purus in massa. Odio tempor orci dapibus ultrices in iaculis nunc.

Amet nisl purus in mollis nunc sed id. Volutpat consequat mauris nunc congue nisi vitae suscipit. Eros donec ac odio tempor orci. Erat nam at lectus urna duis convallis convallis tellus id. Euismod quis viverra nibh cras pulvinar. Erat nam at lectus urna duis. Tortor consequat id porta nibh venenatis cras.Leo integer malesuada nunc vel risus commodo viverra maecenas accumsan. Dignissim sodales ut eu sem integer. Diam ut venenatis tellus in metus vulputate eu scelerisque.
[informații în curs de actualizare...]

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Curabitur vitae nunc sed velit dignissim. Consequat id porta nibh venenatis. Augue mauris augue neque gravida in. Faucibus nisl tincidunt eget nullam non nisi est. Felis eget nunc lobortis mattis aliquam faucibus purus in massa. Odio tempor orci dapibus ultrices in iaculis nunc.

Amet nisl purus in mollis nunc sed id. Volutpat consequat mauris nunc congue nisi vitae suscipit. Eros donec ac odio tempor orci. Erat nam at lectus urna duis convallis convallis tellus id. Euismod quis viverra nibh cras pulvinar. Erat nam at lectus urna duis. Tortor consequat id porta nibh venenatis cras.Leo integer malesuada nunc vel risus commodo viverra maecenas accumsan. Dignissim sodales ut eu sem integer. Diam ut venenatis tellus in metus vulputate eu scelerisque.

Massa eget egestas purus viverra accumsan in. Quis auctor elit sed vulputate mi sit amet. Quisque egestas diam in arcu. Sit amet consectetur adipiscing elit ut aliquam purus. Duis at consectetur lorem donec massa sapien faucibus et. Arcu risus quis varius quam quisque.
ACTIVITĂȚI CULTURALE
Acțiuni culturale organizate anual de White Wolf Club [WWC]
CONCURS “NATURA PRIN OCHI DE COPIL”
Concurs de art​ă fotografic​ă ​în natur​ă la care particip​ă copii ​și tineri p​ân​ă la 25 ani.
PBF_GD_AC_CNPODC_01
PBF_GD_AC_CNPODC_03
PBF_GD_AC_CNPODC_02
TABĂRA DE ART​Ă PLASTIC​Ă
Tabar​ă de art​ă plastic​ă (grafic​ă ​și pictur​ă în ulei​) dedicat​ă naturii.
​[se adreseaz​ă copiilor ​și tinerilor din zon​ă]
 PBF_GD_AC_TDAP_02
PBF_GD_AC_TDAP_01
PBF_GD_AC_TDAP_03

SPORT

Omul are ​înscris ​în natura lui dorin​ța de cunoa​ștere ​și de competi​ție. Venind cu aceast​ă mo​ștenire din vremuri imemoriale, fiecare ​încearc​ă s​ă descopere lumea din jurul s​ău ​și s​ă-​și afle limitele. Prin sistemele competi​ționale adoptate, White Wolf Club dore​ște s​ă desc​ătu​șeze for​țele interioare ale fiec​ăruia dintre participan​​ți.

Plecat​ă din mintea ​și sufletul unor iubitori ai naturii ​în general, ​și ai mun​ților ​în special, competi​țiile se transform​ă de la an la an. Unicitatea acestui sistem const​ă ​în libertatea total​ă de ac​țiune acordat​ă concuren​ților. Probele de concurs permit implicarea ​în activitate a tuturor iubitorilor de natur​ă, indiferent de condi​ția fizic​ă, v​ârsta sau alte “bariere”. Clasamentele se realizeaz​ă pe categorii, la individual sau pe echip​ă, ​în func​ție de specificul fiec​ărui concurs.
Echipa de fotbal
Avântul Baia de Fier
și
Școala De Fotbal
 "D.T. Pro Junior"
Baia De Fier
Echipa de fotbal Avântul Baia de Fier

Stadionul Ion Toderescu și Sala de sport a Liceului Tehnologic Baia de Fier vă așteaptă la antrenamentele de fotbal.

EVENIMENTE

COBORÂTUL OILOR
[informații în curs de actualizare...]
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut adec odio dui. Nulla eleifend purus in nisi bibendum aliquet. Aliquam pulvinar pellentesque felis, nec sollicitudin ligula feugiat at.
FESTIVALUL
MOTO SLOWRIDE
TRANSALPINA FEST
[informații în curs de actualizare...]
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut adec odio dui. Nulla eleifend purus in nisi bibendum aliquet. Aliquam pulvinar pellentesque felis, nec sollicitudin ligula feugiat at. 
Târgul de
„SFÂNTUL nicolae
Promovarea meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale ale oltenilor de sub munte.


[informații în curs de actualizare...]
20181206_120454
AIR WOLF FESTIVAL
​În comuna Baia de Fier din județul Gorj s-a desfășurat cea de a IV-a ediție a „Air Wolf Festival”, în perioada 15 -17 septembrie 2017, organizat de Clubul montan „White Wolf” din Baia de Fier în parteneriat cu Direcția Județeană de Sport și Tineret Gorj, o competiție de zbor cu motoparapanta​.
PBF_GD_AS_AWF_03

TURISM ȘI AGROTURISM

Obiective turistice
Cheile Galbenului
BF_panorama_drona_sarada_cheile_galbenului

[informații în curs de actualizare...]

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut adec odio dui. Nulla eleifend purus in nisi bibendum aliquet. Aliquam pulvinar pellentesque felis, nec sollicitudin ligula feugiat at

Peștera Muierilor

[informații în curs de actualizare...]

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut adec odio dui. Nulla eleifend purus in nisi bibendum aliquet. Aliquam pulvinar pellentesque felis, nec sollicitudin ligula feugiat at

Zona turistică Rânca
- Corneșu Mare -

[informații în curs de actualizare...]

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut adec odio dui. Nulla eleifend purus in nisi bibendum aliquet. Aliquam pulvinar pellentesque felis, nec sollicitudin ligula feugiat at

​​HAMACE PE CER
​În premier​ă na​țional​ă masivul care ad​ăposte​ște Pe​ștera Muierilor a devenit o atrac​ție fulminant​ă pentru amatorii de senza​ții tari dup​ă amenajarea primului atelier permanent de hamace la ​în​ăl​țime. C​ând spunem ​în​ăl​țime vorbim de cei 200 metri care ​îi desparte pe curajo​și de nivelul inferior al Cheilor Galbenului. Este foarte probabil ca aceasta să fie, în același timp și o premieră mondială, după informațiile obținute până în prezent, ținând cont de faptul că în alte părți ale lumii se organizează astfel de ateliere doar cu caracter ocazional (nepermanent), în cadrul unor festivaluri montane. Atelierul, opera​țional la cerere, poate asigura staționarea și relaxarea a maxim 12 persoane simultan, în condiții de lejeritate și siguranță corespunzătoare, în func​ție de solicit​ări ​și de condi​țiile meteo.